Proaspăt sosit din tipografie, volumul Exasperarea creatoare: corespondență, reunind cele 224 de scrisori, cărți poștale și bilete trimise de Geo Bogza lui Sașa Pană, precum și 108 din cele trimise de acesta în sens invers, a plecat zilele acestea către librăriile din întreaga țară. Publicat de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction, volumul reprezintă o continuare a eforturilor editurii de a aduce în actualitate opera lui Sașa Pană, apreciat exponent al literaturii române de avangardă din prima jumătate a secolului XX, fondatorul revistei unu, întâiul editor al scrierilor lui Urmuz, al primelor poeme ale lui Tristan Tzara și traducătorul unora dintre operele valoroase ale lui Paul Eluard, Jean Cassou sau Loys Masson.

Titlul volumului recent publicat este preluat de la articolul omonim al lui Geo Bogza, apărut în numărul 33 al revistei unu, material publicistic amplu comentat în această corespondență.
Cartea apare sub îngrijirea lui Cosmin Pană, nepotul lui Sașa Pană, cu o postfață semnată de fiul autorului, gazetarul Vladimir Pană, unul dintre cei mai respectați colecționari și specialiști în fenomenul avangardei autohtone.
Exasperarea creatoare: corespondență este editat în condiții grafice excepționale, incluzând și o suită bogată de fotografii, parte din albumul familiei Pană, însoțite de explicațiile scrise de mână ale lui Sașa Pană.

„Confesiunile lui Sașa Pană din Născut în ’02 și apoi ale lui Geo Bogza din Jurnal de copilărie și adolescență, precum și încă nepublicatul jurnal diurn al celui dintîi, evocă deseori legătura dintre cei doi. O camaraderie aparte, nu doar «suprarealistă», ci foarte, foarte reală, îi va apropia pe proaspătul ofițer din Dorohoi și pe mai tînărul fost elev-marinar din satul prahovean Buștenari. După anul 1929, de cîte ori George, mai apoi Geo, vine la București (la Buk, cum zic ei) — și vine destul de des —, va «trage» la Sașa, a cărui soldă militară îi permite să stea «în gazdă». Vor împărți același pat aflător în încăpere. În replică, și acesta a fost de patru ori la Buștenari”, mărturisește Vladimir Pană în prefața cărții.

ALTE NOI APARIȚII ÎN COLECȚIA ANANSI:

Lista cărților-eveniment programate la începutul acestei toamne în colecția Anansi este completată de volumul Cesar Vallejo – Opera poetică, o ediție îngrijită, cu studiu introductiv, note și traducere semnate de unul dintre cei mai respectați traducători de poezie de limbă spaniolă și portugheză din România: Dinu Flămând. Volumul reprezintă traducerea integrală a operei poetice a unuia dintre titanii modernismului de secol XX.

O nouă traducere din limba spaniolă ce figurează în lista cărților care vor apărea curând în colecția Anansi este volumul Infinitul într-o trestie de Irene Vallejo, o carte despre istoria cărților, despre istorie prin intermediul istoriei cărților, despre cucerirea lumii, despre cucerirea cunoașterii, despre creatorii și apărătorii ei, dar și despre distrugătorii ei. Volumul, pe care laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa îl numea „o capodoperă”, a fost tradus în peste 30 de țări și recompensat în Spania cu Premiul Național pentru Eseu, ediția 2019. Ediția în limba română apare în traducerea Silviei Ștefan.

De asemenea, o nouă traducere din limba spaniolă pe care, cu siguranță, fanii colecției Anansi. World Fiction o vor îndrăgi este Când nu mai înțelegem lumea de Benjamin Labatut – o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge. Melanj de investigație biografică și imaginație ce amintește în mod șocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viețile unor personalități reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influențat definitiv viața în bine, fie au dat naștere, fără intenția autorilor, unor suferințe inimaginabile. Tema lui Labatut este nevoia umană imperioasă de a împinge limitele cunoașterii spre infinit, dar și pericolul ce pândește acolo. Romanul apare în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari.

Scriitorul și clasicistul Robert Graves revine în atenția cititorilor români printr-o nouă traducere: Claudius Zeul. În acest al doilea volum al dipticului său istoric, Robert Graves spune povestea domniei surprinzător de eficiente a lui Claudius: a cultivat loialitatea armatei și a plebei,reparând stricăciunile lui Caligula; a construit o relație de durată cu Irod Agrippa; a invadat Britania. Însă paranoia născută de puterea absolută și infidelitățile mult mai tinerei sale soții Messalina fac ca soarta să nu-i surâdă până la capăt. În cea de-a doua parte a autobiografiei ficționalizate, Graves aduce la viață cea mai scandaloasă și violentă perioadă din istoria antică. Traducerea poartă semnătura lui Nicolae Steinhardt.