Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Este vorba despre A murit eternitatea mea, integrala operei poetice a excepționalului scriitor peruan César Vallejo, despre Un roman natural, cel de-al doilea titlu din portofoliul Anansi semnat de Gheorghi Gospodinov, cel mai important scriitor bulgar de astăzi, și despre volumul Când nu mai înțelegem lumea, cea de-a treia carte a scriitorului chilian Benjamín Labatut, publicat 22 de țări, nominalizat la prestigioasele International Booker Prize 2021 și National Book Award 2021 și inclus de The New York Times Book Review pe lista celor mai bune 10 titluri publicate în 2021.

Cele trei titluri, prezente deja în librăriile fizice și online din întreaga țară, prefațează un plan editorial ambițios al colecției pentru această toamnă.

Mult-așteptatul volum de versuri al lui César Vallejo, figură majoră a marii aventuri moderniste mondiale și unul dintre poeții latino-americani care au influențat profund generațiile succesive ale poeziei hispanice din veacul trecut, apare în ediție românească în traducerea poetuluiDinu Flămând. Tot el este și cel care semnează și prefața, tabelul cronologic, nota asupra ediției și notele explicative. O ediție amplă, într-o traducere de excepție, riguros structurată și tipărită în condiții grafice deosebite.
„Există poeți a căror muncă poate fi explicată, dar există și poeți inexplicabili, cum e César Vallejo. Însă a fi incapabil să explici nu înseamnă că ești incapabil să înțelegi, chiar dacă poemele lor sunt incomprehensibile, cu totul ermetice. […] Poezia lui Vallejo este cea a condiției umane. Ea ține de realitatea existențială în care se alcătuiesc viețile bărbaților și ale femeilor: incertitudinea despre originea și viitorul nostru pe acest pământ; extremele suferinței și ale disperării pe care le poate atinge ființa umană; și, de asemenea, intensitatea emoțiilor noastre atunci când ne înving iubirea, excitația, mila sau nostalgia. […] Ea ne face să simțim adevăratele fibre ale existenței, ea ne dezbracă de tot ceea ce este incidental și trecător și ne reconfortează cu ceea ce este esențial în noi: cu faptul că suntem muritori, cu disperata noastră dorință de a ajunge la transcendență și oarecum de a supraviețui morții, cu absurdul, cu erorile și confuziile care hotărăsc destinele noastre individuale”, scria cândva laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa despre poezia lui César Vallejo.
„Unul dintre rarii creatori autentici de limbaj în atât de prolifica și inventiva poezie a veacului trecut. Individualitatea lui surprinzătoare a dat naștere unei enorme exegeze mondiale în ultimele decenii și a provocat entuziasmul unor noi aderenți”, mărturisește și poetul și traducătorul Dinu Flămând în prefața cărții.

Când nu mai înțelegem lumea de Benjamín Labatut este una dintre cărțile-revelațiile ale literaturii universale din ultimilor ani. „Compactă și puternică precum o capsulă de cianură”, scriau criticii de la The New Yorker la apariția volumului, „Pe de-a-ntregul fascinantă și revelatoare…”, în viziunea romancierului, dramaturgului și scenaristului William Boyd, „O meditație asupra cunoașterii și hybrisului care-ți dă fiori”, pentru exegeții de la The New York Times Book Review.
Volumul Când nu mai înțelegem lumea este o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge. Un melanj de investigație biografică și imaginație ce amintește în mod șocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viața unor personalități reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influențat definitiv viața în bine, fie au dat naștere, fără intenția autorilor, unor suferințe inimaginabile. Tema lui Labatut este nevoia umană imperioasă de a împinge limitele cunoașterii spre infinit, dar și pericolul ce pândește acolo.
Ediția în limba română poartă semnătura talentatului traducător și scriitor Marin Mălaicu-Hondrari.

Cel mai tradus și mai apreciat scriitor bulgar al momentului, Gheorghi Gospodinov, revine și el în atenția cititorilor din România, cu o nouă ediție a romanului Un roman natural. Cartea reprezintă debutul în proză al lui Gheorghi Gospodinov, romanul l-a propulsat pe prima scenă a literaturii bulgare, dar și pe cea a literaturii europene, fiind tradus în peste douăzeci de limbi.
Nici critica literară nu a rămas imună la apariția traducerilor, cartea lui Gheorghi Gospodinov bucurându-se de o receptare excelentă în presa culturală a lumii: „o adevărată mașinărie de fabricat povești” (Le Courrier), „un adevărat obiect literar neidentificat, aproape imposibil de povestit” (Livres Hebdo), „o capodoperă mică și elegantă” (Frankfurter Allgemeine Zeitung).
Cartea lui Gheorghi Gospodinov este povestea unui tânăr scriitor bulgar care decide să scrie un roman al începuturilor, un „roman natural” compus din fragmente de realitate cotidiană. În centrul acestui roman se află povestea emoționantă a divorțului unui bărbat care află că soția sa este însărcinată cu un altul. Însă în romanul-cadru apare și un dublu, un anarhist-grădinar care analizează o iminentă Apocalipsă din balansoarul său de răchită. De la analiza inscripțiilor din veceurile publice, trecând printr-un complex elogiu al muștei și până la filmele lui Tarantino, Un roman natural este o adevărată enciclopedie a tristeții bulgare.
Traducătoarea Cătălina Puiu, cea care semnează și ediția în limba română a bestsellerului Fizica tristeții, este cea care semnează și traducerea romanului Un roman natural.

În săptămânile care urmează, ediții în limba română ale unor autori precum Annie Ernaux, Daniel Kehlmann, Irene Vallejo și Patricia Lockwood vor sosi din tipografie.