Sâmbăta aceasta, 28 ianuarie, de la ora 12.00, la Muzeul Național de Artă Contemporană (str. Izvor 2-4) va avea loc lansarea romanului Golem de Gustav Meyrink, una dintre cele mai recente apariții din colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Cartea a fost reeditată într-o ediție grafică specială ce include 19 litografii de Ștefan Câlția, însoțite de o convorbire cu acesta și o amplă prefață semnată de Bogdan-Alexandru Stănescu.

La eveniment vor lua parte: pictorul Ștefan Câlția, scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu –coordonatorul colecției Anansi. World Fiction, Matei Câlția – galerist la Galeria Posibilă și Cătălin Davidescu – critic de artă și curator, alături de Alexandra Manole, al expoziției „Ștefan Câlția. Însemnări dintr-un timp trăit”.

Lansarea romanului lui Gustav Meyrink va urmată de un tur ghidat al Muzeului Național de Artă Contemporană al României. Accesul la eveniment este liber.

Scris între 1907 și 1914 și publicat pentru prima dată în foileton din decembrie 1913 până în august 1914 în revista Die Weißen Blätter, Golemul a fost publicat în formă de carte în 1915 de Kurt Wolff, Leipzig. Este primul roman al lui Meyrink, o carte cu un enorm succes de piață: a vândut mai bine de 200.000 de exemplare, doar în 1915.

Considerat una dintre cele mai captivante și uluitoare proze fantastice publicate vreodată, romanul lui Gustav Meyrink a stat la baza unor adaptări cinematografice, precum filmul cu același nume, regizat de Piotr Szulkin, realizat în 1979 și lansat în 1980, și a filmului pentru televiziune omonim, în regia lui Jean Kerchbron (1967).

Golem a fost adaptat și pentru teatru, de Daniel Flint, și a avut premiera mondială în 2013.

„Golemul… e pământul cu toate frământările lui, cu putreziciunea lui, cu energia lui, cu rădăcinile copacilor. Dar el nu merge fără piatra înfiptă în frunte, fără ea nu poate pleca, nu se mișcă. Însăși materia își revendică dreptul de a fi frumoasă, de a fi recunoscută ca frumoasă”, mărturisește pictorul Ștefan Câlția.

„Atât golemul lui Meyrink, cât și cel al lui Câlția sunt expresia unei «cutremurări în fața avalanșei implacabile a unui viitor amenințător». Ambele «produse» artistice se ivesc din groaza față de accelerarea schimbării și de premoniția unui Rău «definitiv» ce va să vină. Golemul este spiritul istoric al unei comunități tradiționale, un păstrător al ordinii, un polițist mistic, așa cum litografiile lui Ștefan Câlția sunt construcții verticale așezate pe umerii simbolului, de cele mai multe ori medieval. De aici decurge și plăcerea artistului de a imagina și interpreta «lumea răsturnată», cea a saturnaliilor unui sfârșit de secol ce-și așteaptă cuminte pieirea”, notează Bogdan-Alexandru Stănescu în prefața cărții. 

La mai bine de un secol de la prima sa publicare, Golemul rezistă ca unul dintre cele mai importante romane fantastice moderne, scris de un autor a cărui viață a fost aproape la fel de fantastică ca și ficțiunea sa.

Ediția în limba română a romanului apare în traducerea din limba germană a Ginei Argintescu-Amza.