Nici mie nu-mi vine să cred. Am terminat această poveste care mi se părea că n-ar trebui să se termine niciodată. Am terminat-o şi am recitit-o cu răbdare, nu atât pentru a îngriji un pic calitatea scriiturii, cât pentru a verifica dacă e posibil, fie şi în câteva rânduri, să găsesc dovada că Lila a pătruns în textul meu şi a hotărât să contribuie la scrierea lui. Dar am fost nevoită să constat că toate aceste pagini sunt doar ale mele. Ceea ce Lila a ameninţat adesea că face — să intre în computerul meu — nu a făcut, poate că nici măcar nu era în stare s-o facă, a fost mult timp o fantezie de-a mea de doamnă bătrână neştiutoare în ale reţelelor, cablurilor, conexiunilor, spiriduşilor electronici. Lila nu e în aceste pagini, ci doar ce am fost eu în stare să pun pe hârtie. Doar dacă, imaginându-mi ce ar fi scris şi cum, nu mai sunt capabilă să deosebesc ce e al meu şi ce e al ei. ( fragment din Povestea fetiței pierdute, vol. 4 din Tetralogia Napolitană scrisă de Elena Ferrante)Odată cu acest ultim volum remarcabil al Tetralogiei Napolitane, Elena Ferrante transformă povestea despre Lila şi Elena într-o epopee extraordinară care se întinde de-a lungul a şase decenii şi se constituie într-un portret al unui cartier, al unui oraş în tranziție şi al unei țări ce-şi croieşte drum cu greu prin prima jumătate a secolului XX. The New York Times
În Povestea fetiței pierdute, Elena Lila au ajuns acum la vârsta maturității; amândouă au avut parte atât de împliniri, cât şi de eşecuri. Dincolo de toate, prietenia lor a rămas punctul în jurul căruia le gravitează viețile. Au luptat să scape de cartierul sărăcăcios din Napoli în care au crescut. Elena s-a căsătorit, s-a mutat la Florența şi a publicat câteva cărți bine primite. În acest ultim volum al tetralogiei, asistând neputincioasă la disoluția lumii pe care şi-a creat-o, decide să se întoarcă la Napoli. Lila, de pe altă parte, n-a reuşit niciodată să se îndepărteze de oraşul copilăriei. A început o afacere de succes, dar asta a adus-o mai aproape de conflictele violente din sânul comunității măcinate de ură, şovinism şi agresivitate.
Cele două eroine se atrag, se resping, se influențează reciproc, se îndepărtează şi apoi se regăsesc, se invidiază şi se admiră la nesfârşit. Viața le supune la noi provocări, dar Lila şi Elena descoperă, fiecare în ea însăşi, dar şi în cealaltă, forța necesară pentru a merge mai departe.
Pe fundalul unui Napoli pe cât de seducător, pe atât de periculos şi al unei lumi aflate într-o transformare radicală, povestea prieteniei de o viață dintre cele două protagoniste este spusă cu un talent şi o sinceritate inegalabile. Cele patru volume constituie o saga impresionantă la care simți nevoia să te întorci şi care îți aduce noi revelații de fiecare dată.
Acest remarcabil ultim volum confirmă faptul că Tetralogia Napolitană este capodopera Elenei Ferrante. Publishers Weekly
Lasă un răspuns