Joi, 9 septembrie, începând cu ora 19.00, în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), Editura Pandora M le dă întâlnire iubitorilor de literatură la un eveniment care are în centru cea mai recentă traducere din opera lui Ahmet Altan: romanul Ca o rană de sabie, prima parte a Cvartetului Otoman.

Protagonistele dialogului, așezat sub motto-ul „Iubire și politică în umbra tiraniei”, vor fi Luminița Munteanu, traducătoarea cărții, directoarea Departamentului de Limbi și Literaturi Orientale al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, și jurnalista Magda Grădinaru, editor SpotMedia. Un dialog consistent care le va oferi iubitorilor de literatură ocazia de a pătrunde în universul ficțional al lui Ahmet Altan, de a „dezvrăji” împreună cu cele două invitate firele narative ale romanului Ca o rană de sabie și o încercare de a-l așeza pe Ahmet Altan, unul dintre cei mai importanți scriitori ai momentului, în contextul literaturii turce contemporane.

Publicat în Turcia în 1997, romanul Ca o rană de sabie a fost tradus cu succes în întreaga lume, multe dintre edițiile străine ale cărții apărând mai ales după arestarea din 2016 a scriitorului. Cartea s-a bucurat de cronici apreciative în cele mai importante publicații, fiind comparată adesea cu o saga ce amintește de Război și pace: „un portret năucitor al Istanbulului din secolul al XIX-lea” (Asymptote), „o aventură epică magică, minunată despre un imperiu aflat în pragul colapsului” (La Stampa), „o poveste remarcabilă despre o bucată fascinantă din istoria Turciei” (The Historical Novels Review), „un roman captivant despre iubirea obsesivă și tirania absolută, o poveste despre decădere, ce dramatizează momentele premonitorii din viața imperiului și a supușilor sultanului” (Publishers Weekly).

Intrigă, trădare, iubire, război, progres și tradiție sunt culorile ce alcătuiesc fundalul acestei fresce pe care prind viață poveștile unui ofițer din armata otomană, ale medicului aflat în slujba sultanului, ale unui vlăstar al casei regale și ale unei aristocrate seducătoare. În tot acest timp, societatea căreia-i aparțin se transformă, iar imperiul se destramă.

Ahmet Altan (1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru ca ar fi transmis „mesaje subliminale” puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. Deși condamnat la închisoare pe viață, a fost eliberat în aprilie 2021, prin decret al Curții Supreme de Apel a Turciei. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul din 1982, Altan a publicat zece romane și opt volume de eseuri. În colecția Anansi. World Fiction a apărut volumul de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată.